Esenţa şi necesitatea demilitarizării Ministerului Afacerilor Interne
În contextul reformei Ministerului Afacerilor Interne, unul din obiectivele centrale îl constituie demilitarizarea instituţiei. Pentru garantarea realizării scopului general al reformei MAI, se impune necesitatea stabilirii obiectivului de demilitarizare a poliţiei prin acţiuni ce urmează să se axeze pe restructurarea subdiviziunilor MAI astfel, încât statutul de poliţist să fie acordat doar categoriilor de angajaţi ce exercită funcţii poliţieneşti.
Necesitatea finalizării procesului de demilitarizare a poliţiei rezultă dintr-o serie de reglementări implementate deja în practica activităţii poliţieneşti. Astfel, potrivit Concepţiei reformei militare, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.1315-XV din 26 iulie 2002, Forţele Armate sunt compuse din Armata Naţională, Trupele de Grăniceri şi Trupele de Carabinieri. Drept urmare, poliţia nu face parte din structurile militare, iar poliţiştii nu au statut de militari, la fel ca şi colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentului instituţiilor penitenciare, Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
Această prevedere este conţinută şi în alte acte legislative. Astfel, statutul militarilor în termen şi al celor angajaţi prin contract cade sub incidenţa Legii nr.1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei şi Legii nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor care reglementează, printre altele, şi acordarea gradelor militare.
Statutul juridic al poliţiştilor este stabilit prin Legea nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, precum şi prin alte acte normative, iar acordarea gradelor speciale este reglementată de Hotărârea Parlamentului nr.637-XII din 10 iulie 1991 “Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne”.
Altă diferenţă ce se desprinde din cadrul legal este faptul că, potrivit articolului 9 din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr.52-XVI din 2 martie 2007, militarul execută necondiţionat, întocmai şi în termen ordinul (dispoziţia) comandantului (şefului). În acelaşi timp, potrivit articolului 31 din Legea nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, “la primirea unui ordin sau a unor indicaţii ale şefului şi ale persoanelor oficiale ce vin în contradicţie cu legea, colaboratorul poliţiei este dator să se călăuzească de lege”.
Potrivit Regulamentului disciplinei militare menţionat mai sus, în privinţa militarului, ca sancţiune disciplinară, poate fi aplicat, pe lîngă alte sancţiuni disciplinare, şi arestul.
În privinţa poliţistului astfel de sancţiuni nu pot fi aplicate. Potrivit Codului de procedură penală, judecarea cauzelor penale privind infracţiunile săvârşite de militari este dată în competenţa judecătoriilor militare, iar a cauzelor privind infracţiunile săvârşite de poliţişti – a judecătoriilor de drept comun. De asemenea, conform Legii cu privire la poliţie, colaboratorii poliţiei au dreptul să se asocieze în sindicate, pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor, drept de care nu beneficiază militarii.
Procesul de demilitarizare a poliţiei urmează a fi realizat şi prin implementarea unui sistem care să asigure diferenţierea funcţiilor şi atribuţiilor de poliţist de celelalte categorii de funcţii. În acest sens, atestarea şi acordarea gradelor speciale de poliţist se vor efectua doar pentru categoriile de funcţionari care exercită activităţi poliţieneşti.
Unul dintre obiectivele procesului de demilitarizare este delimitarea strictă în cadrul statelor de personal a funcţiilor care se bucură de statutul de poliţist, cu facilităţile, dar şi obligaţiile şi rigorile ce reies din acesta. Identificarea cadrului de funcţii poliţieneşti în cadrul MAI şi, în special, în cadrul Departamentului poliţie, se va solda cu reducerea numărului de poliţişti, ceea ce va permite finanţarea şi salarizarea adecvată a acestora.
Direcția informare și relații publice,
21 februarie 2011